1. De la bun început, ar trebui să vă îndemnăm să lăsați etichetările care nu vă fac cinste și să răspundeți punctual la întrebările pe care vi le-am adresat în cadrul conferinței din 12.07.2023. Deoarece afirmațiile CUB au fost făcute pe baza faptelor prezentate în raportul Curții de Conturi (CCRM) este straniu să le puneți la îndoială, calificându-le drept ”nefondate, tendențioase și aducătoare de eroare pentru opinia publică”. Pentru că ați acceptat raportul Curții, fiți buni și răspundeți la întrebările care vi se adresează, încetând a folosi tehnici de negare și etichetare. Cu acest prilej, CUB dorește să atragă atenția publicului la câteva întrebări apărute în urma studierii detaliate a raportului Curții, corelate cu alte date furnizate de diverși prestatori de servicii medicale publice din țară. Toate afirmațiile cu referire la cheltuielile făcute pot fi ușor găsite în raportul Curții de Conturi
https://www.youtube.com/watch?v=LsW9Yp92DGU&t=3s
2. Notăm că prin emiterea reacției de la Conferința CUB, ați confirmat sui generis că soldul creat de CNAM în 2022 este motivat inclusiv și de reducerea infecțiilor SARS-COV 2. Dar oare în anul 2022 s-au micșorat necesitățile populației la servicii de sănătate, a scăzut numărul de pacienți? Datele oficiale indică asupra faptului că populația suferea în 2022 de complicații post-covid, boli agravate din cauza amânărilor unor tratamente în perioada pandemiei. Cu dispariția COVID-19, instituțiile medicale au revenit la regimul lor de lucru și, după cum se afirmă și în Raportul CC, 52 de instituții medicale au prestat servicii supra-contract pentru cca 16364 cazuri tratate. De unde apar economii, dacă pacienți au fost mai mulți decât s-a planificat?
3. Nurmărul în creștere de servicii achitate de CNAM nu este relevant câtă vreme necesitățile reale ale populației sunt altele, care se confirmă prin liste lungi de așteptare, cum ar fi cele pentru intervențiile de cataractă. Nu e corect să faci referire la o creștere în raport cu perioada pandemiei, atunci când multe intervenții programate au fost sistate. Sistemul de sănătate are mari restanțe la acest capitol, pe când raportul Curții de Conturi ne atenționează neachitarea a peste 151 mln. lei pentru serviciile efectuate supra-contract de către instituțiile medicale.
4. Trezește o doză de scepticism afirmația CNAM că ”Sumele nevalorificate din fondul de bază au rămas în soldul CNAM, care ulterior a fost direcționat pentru achitarea serviciilor medicale acordate populației”. Oare? În primul rând pentru că legislația nu permite CNAM să întreprindă asemenea inginerii de re-utilizare a fondurilor conform propriilor judecăți manageriale. Soldurile pot fi folosite pentru majorarea valorii și volumului serviciilor medicale achiziționate doar prin modificarea legii. Dar asta nu a fost făcut.
5. Cum se face că în contextul multor succese și laude expuse de CNAM cu referire la asistența paliativă, unicul hospice de copii din țară este adus la limita falimentului din cauza CNAM? Dacă această instituție se va închide, cine va presta serviciile necesare? Accesul la servicii paliative se asigură, în primul rând, prin existența și disponibilitatea prestatorilor, iar falimentarea unui prestator, logic, va reduce accesul! Atunci când se invocă ”calitatea joasă” a servciilor paliative prestate, ar trebui de avut cadru normativ clar cu referire la competența, mecanismul și instrumentul ”experților” CNAM în evaluarea calității serviciilor. În special atunci când Comisia de specialitate s-a expus în favoarea acestui prestator de servicii.
Faptul că a fost completată lista de medicamente pentru pacienții paliativi nu înseamnă creșterea accesului la servicii! Specialiștii din domeniu ne spun că din 11 denumiri de medicamente acceptate de CNAM în paliație, ei real folosesc doar 2-3, iar aspirina și paracetamolul nu le este de nici de un folos pentru așa pacienți. Aici contează calitatea și nu cantitatea.
6. Comentariul CNAM cu referire la negocierea tarifului surprinde prin naivitate. Ar fi timpul să spunem lucrurilor pe nume! Astăzi, directorii de instituții medicale sunt nevoiți să accepte cele mai nefaste condiții contractuale pentru a nu se trezi cu inspecții ori comisii de la CNAM, care vor aplica tot felul de instrumente pentru reducerea bugetelor spitalelor, amenzi usturătoare care pot ajunge la zeci de milioane de lei. Negocierea, despre care suntem informați cu exces de mândrie corporativă de către CNAM este, de fapt, motivul adevărat al degradării calității serviciilor medicale, fiind nu în favoarea, dar în detrimentul populației țării. De fapt, negocierile conduse de CNAM și prestatorii de servicii a fost înlocuită cu un ”târg” elementar între un monopolist și un prestator total dependent de alocațiile de resurse din fondurile AOAM, în condițiile unui monolog ostil care ajunge până la ”șantajarea” instituțiilor medicale. Notăm în acest sens că pentru stabilirea tarifului există reguli economice și prevederi legale stricte. Acestea nicidecum nu pot fi la ”voia boierului”, în special când avem un monopol absolut.
7. Rămânem nedumeriți cum în condițiile unei inflații enorme la nivel mondial și catastrofale în Republica Moldova (30%) s-a ajuns că cheltuielile în sănătate să producă economii? Costul unui serviciu prestat de instituția medicală este format din cheltuielile pentru remunerarea muncii, consumabile, regie, uzură etc., care au crescut pe parcursul ultimilor 5 ani cu 200% (fig.1)
Ramâne neînțeles cum poate ajunge un preț al serviciilor prestate în anul 2023 să fie mai mic decât cel din anul 2018, ca urmare a negocierii directe a CNAM cu instituțiile medicale? (fig.2). Pare astfel aproape lipsit de logică că, în 2023, de exemplu, costul pentru o pocedură de colonoscopie este de 473 lei, atunci când în 2018 era de 556 lei. Din contul căror fonduri instituția ar trebui să achite cheltuielile înregistrate suplimentar în prestarea acestui serviciu? Cum poate o instituție medicală să supraviețuiască și cum pot fi asigurate condiții decente pentru pacienți sau pentru dezvoltarea infrastructurii?
Poate fi motiv de mândrie negocierea pentru creare de economii pe seama distrugerii instituțiilor și reducerii calității asistenței medicale?
8. Din toate justificările aduse de CNAM despre economiile făcute pentru anul 2022 avem o singură întrebare – atunci când se identificau sau prognozau economii pe diferite linii de buget, de ce nu au fost făcute ajustările imediate în favoarea pacienților? De ce în iulie 2023 avem banii economisiți pe seama procurării medicamentelor, care erau evidenți deja în luna mai 2022? Ar putea fi oare și motivul că suntem într-un an electoral și așteptăm să fie făcută rectificarea mai aproape de toamnă, înainte de electorale, ca să avem majorări fabuloase de salarii și ca să arate guvernarea bine? Dacă este așa, atunci apreciem, această decizie ca una incorectă. Nu poți să aduni onoruri pe seama economiilor făcute pe sănătatea cetățenilor!
Cerem Guvernului RM inițierea unui control amplu de audit asupra managementului defectuos al Companiei Naționale de Asigurări în Medicină, un organism public care trebuie pus să lucreze în beneficiul serviciilor medicale așteptate de populație.
