Recent, cea mai influentă bancă din lume, cu sediul în Elveția, UBS, a impus restricții bancherilor săi să accepte clienți din țări cu risc major de spălare de bani și corupție. Suntem extrem de alarmați de faptul că UBS a inclus recent și Republica Moldova în lunga sa listă de clienți riscanți, alături de țări ca Albania, Afganistan, Belarus, Congo, Etiopia, Irak, Kosovo, Kîrgîzstan, Rusia, Libia, Sudanul de Sud, Yemen, Venezuela, creând o mare nebuloasă asupra perspectivelor actualei guvernări de a oferi investitorilor străini mai multă încredere și garanții pentru a investi în economia națională, puternic afectată de instabilitate, lipsă de proiecte sustenabile și haos politic. Notăm că UBS a absorbit recent Credit Suisse, devenind astfel una din cele mai importante bănci globale. Includerea Republicii Moldova pe lista de țări cu risc major de spălare de bani și corupție reflectă percepția asupra climatului negativ investițional și a unor impurități care continuă să vulnerabilizeze economia națională. Este evident că percepția bancherilor internaționali este mult mai exigentă, mai sistematică față de țara noastră, atunci când vine vorba despre afaceri reale, și nu propagandă de partid, asurzitoare, dar complet străină de realitate.
În aceste condiții, CUB vine cu următoarele precizări pe acest subiect.
- Partidul CUB este foarte preocupat de mecanismul actual de implementare a obligațiilor AML de către instituțiile statului. Înăsprind restricțiile și rigorile aplicabile sistemului bancar, după mai bine de 7 ani de la adoptarea legislației cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului (N.308 din 22.12.2017), transpunerea în legislația națională a unor prevederi ale Directivei UE 2015/849 (a ”patra directivă privind combaterea spălării banilor, ”AML”) și Recomandările Grupului de acțiune financiară internațională pentru combaterea spălării banilor (FATF), reputația internațională a Republicii Moldova nu a suferit schimbări esențiale pozitive, în ciuda costurilor enorme asumate.
- Fluxuri masive de capital ilicit tranzitează și astăzi Republica Moldova, generând perturbări masive asupra economiei și bunăstării cetățenilor. Aceste fluxuri ilegale de capital sunt estimate la cca 1,4 mlrd euro anual, conform Organizației Global Financial Integrity (OGFI). De regulă, capitalurile ilegale apar din acțiuni infracționale de sub-evaluare a exporturilor, supra-evaluare a importurilor, în scopul delapidării banilor publici și scoaterea lor ilicită din țară, sub-evaluare a exporturilor, în scopul evaziunii fiscale și scoaterii ilicite de capital din țară. Volumul exporturilor RM în Federația Rusă au fluctuat ani la rând, oferind discrepanțe izbitoare între datele Serviciului vamal al Republicii Moldova și datele vămilor din Rusia. După cum se știe, fluxurile ilegale de capital alimentează pe larg mitele și corupția, oferind resurse uriașe grupurilor de plutocrați, atât la Chișinău, dar și la Tiraspol, la Comrat sau în alte comunități de afaceri. Asta explică cum au apărut banii prin care s-au făcut importante privatizări și concesionări ilicite în ultimii 10 ani în Republica Moldova, care au inclus privatizarea Air-Moldova (2018), concesionarea Aeroportul Internațional Chișinău (AIC) în 2013, făptașii și complicii cărora nu au plătit nici până astăzi crimele lor.
- Situația sistemului de finanțe publice din Republica Moldova este precară. Pe de o parte, această stare de lucruri se datorează deficitului bugetar de peste 20 mlrd lei la începutul anului 2023, care crește exponențial, în fiecare zi, iar pe de altă parte, sistemul de achiziții rămâne un factor de instabilitate și pericol de corupție. Decizii de zeci de miliarde de lei s-au luat înafara procedurilor legale ale sistemului național de achiziții publice, prin votul și sub răspunderea dubioasă a Comisiei de Stare Excepțională (CSE), sugerând adeseori că în spatele unor jonglerii patriotarde și crize artificial provocate s-au găsit, de fapt, dubioase interese mercantile, ușor de calificat și încadrat în prevederile Codului Penal. Drept dovadă servesc și achizițiile de gaze naturale din partea unei companii deținute de un consilier pe achiziții al fostului Ministru al Energiei, demonstrând grăitor că Energocom continuă și azi practica dubioasă a sifonării resurselor din bugetul de stat, indiferent de numele directorilor săi, de numărul de consilieri europeni sau de bugetele accesibile. Folosirea Comisiei Stare Excepțională drept paravan pentru aceste fapte este o mare și periculoasă practică.
- La 10 ani de la frauda bancară, autoritățile Republicii Moldova nu au recuperat nici măcar 0,5% din banii fraudați. Deși s-au făcut sute de rapoarte, comisii, agenții cu atribuții de recuperare, autoritățile Republicii Moldova au colectat doar banii din activele acestor bănci devalizate, pe care le-au vândut la prețuri derizorii și, aparent, cumătrilor și rudelor, despre care procurorii ar fi trebuit demult să facă dovada lipsei de transparență. Pe lângă 13 mlrd lei (1 mlrd $) achitați la cererea Băncii Naționale a Moldovei (BNM), va trebui să achităm în plus alte 29 mlrd lei sub formă de dobânzi și diferențe de curs, față de momentul în care banii au fost extrași din rezerva de stat. Numai în 2022, Republica Moldova a luat împrumuturi cu 22% dobândă pentru a achita banii pe care-i restituim Băncii Naționale a Moldovei (BNM), iar în 2023, peste 18% din toate veniturile bugetare ale statului vor merge spre plata dobânzilor la credite, împrumuturi contactate anterior, inclusiv la plățile restante pentru miliardul furat din sistemul bancar, și nici până astăzi recuperat. Din păcate, majoritatea instituțiile cu atribuții în domeniul de recuperare a banilor fie s-au împăcat cu această stare de lucruri, fie au intrat în complicități cu cei care au provocat acest dezastru bancar nerezolvat până azi. Poate nu le mai plătim dacă oricum nu livrează?
Scorurile proaste pe care Republica Moldova le primește din partea unor bănci cu influență globală se datorează proastei guvernări în economie, justiție, afaceri publice, nu în mod neapărat – sistemului bancar ca atare. Coaliția pentru Unitate și Bunăstare califică menținerea țării în scorurile celor mai corupte țări ale lumii drept o notă extrem de proastă transmisă actualului guvern. La 2 ani de la intrarea PAS la guvernare, precaritatea economiei naționale transmite semnale proaste mediului internațional al bancherilor. Am fost, rămânem și probabil vom mai fi percepuți, dacă nu facem cu adevărat ceea ce trebuie și doar mimăm reformele de care este nevoie, un ”pacient” netratat la timp al Parteneriatului Estic, recuperarea căruia va mai dura, inclusiv prin cunoașterea exactă a tuturor elementelor bolii, nu doar a celor preferate de actuala guvernare, singura cale de a garanta cetățenilor și oamenilor de afacere siguranță și încredere în viitor.
27 iunie, 2023
